În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,

Matia cel Drept,

fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.

Grația marelui rege

a scutit casa natală de orice împovărare.

Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea

a întărit privilegiile acestei case.

Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I,

a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887

și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă,

să fie însemnată pentru veșnica pomenire.

Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost

pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai

mare fiu al său. 1888.

Casa în care s-a născut Matia Corvin este una dintre cele mai importante monumente istorice ale Clujului. Clădirea se află în cel mai vechi district al oraşului, numit Cetatea Veche (Óvár). La mijlocul secolului al XV-lea, în momentul naşterii lui Matia, s-a aflat în proprietatea lui Iacob Méhffi, un personaj influent al oraşului cu proprietăţi funciare însemnate. Imobilul, în forma s-a actuală este rezultatul unor transformări semnificative repetate începând de la sfârşitul secolului al XV-lea, însă foarte probabil era o clădire mai însemnată şi în perioada precedentă, adecvată pentru a găzdui familia lui Ioan de Hunedoara.

Data la care s-a născut Matia este discutabilă. Anul 1440 figurează în principal în rapoartele soliilor care au participat în 1458 la alegerea lui Matia rege al Ungariei. Cronicile interne ungureşti, repectiv horoscoapele realizate la curtea regelui dau data de 23 februarie 1443. În prezent această din urmă dată este acceptată de către istorici ca fiind momentul naşterii lui Matia.

La începutul secolului al XVII-lea casa a fost cumpărată de către Gáspár Kovács, consilier al oraşului. Odată cu schimbarea proprietarului a început un nou capitol în istoria casei marcată de discuţii aprinse privind destinatarul privilegiului regal. Astfel oraşul, pe bună dreptate, considera că privilegiul se referea la familia Kolb. Noul proprietar însă a făcut eforturi diplomatice serioase ca privilegiile să fie recunoscute pentru imobil şi implicit pentru proprietarii ei dintotdeauna. Astfel în 1649 principele Gheorghe Rákóczi al II-lea a confirmat aceste privilegii nu numai pentru proprietar, dar şi pentru casă ce a provocat nemulţumire în rândul conducerii urbei. Într-un final imobilul a fost cumpărat de către oraş în 1740 de la ultimul proprietar, Joó Borbála, pentru a pune capăt discuţiilor privind scutirile de taxă date de către regele Matia şi Gheorghe Rákóczi II. În urma acestei tranzacţii casa a fost transformată în spital militar, iar cultul casei natale a decăzut treptat.

În 1881 s-a propus marcarea cu o tablă comemorativă actul naşterii regelui. Atât restaurarea casei cât şi realizarea plăcii s-a tot amânat până în 1887 când, cu ocazia vizitei împăratului Franz Iosif acesta a remarcat starea jalnică în care se afla clădirea şi a donat 400 de forinţi pentru realizarea plăcii. Placa a fost proiectată de către arhitectul Lajos Pákei.

În 1899 László Gyalus este arhitectul restaurator al clădirii, pe care practic a refaţadizat-o fără să ţină cont de aspectul gotic şi renascentist al ei.

În 1942-1943 a avut loc a doua restaurare a clădirii, parţial cu scopul de a înlătura greşelile făcute cu ocazia primei restaurări şi a-l face adecvat unui muzeu în memoria regelui Matia şi al Hunedoreştilor. Lucrările conduse de către arhitectul Károly Kós au fost mult mai profunde şi au afectat structura clădirii. Momentan casa este una dintre locaţiile Universităţii de Arte şi Design.